tag:blogger.com,1999:blog-32434088051198130352024-03-14T00:41:06.537-07:00In Memoriam DARIAMama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.comBlogger117125tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-26529542716139892812014-03-13T12:55:00.002-07:002014-03-13T12:55:37.741-07:00ziua x, fără speranțe<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Monotonia mea este
periculoasa. Monotonia mea are culoare, desi natura ei este neagra, apasatoare.
Monotonia ar trebui sa fie grea, de plumb. Monotonia mea e nebuna, este vinetie
de atata vartej, se sugruma pe sine intr-o spirala a temerilor si a nebuniei.
Monotonie nebuna. Si violet. Ce cunoaste mai mult decat ritm. Bum-bum. Pauza.
Bum-bum. Pauza. Ora 7. Primul tratament. Ora 7.30 pastile...Ora x-actiunea
y....Bum-bum. Pauza. Monotonia mea nu stie ce este o pauza. Monotonia mea
violet alearga spre ziua de maine dar nu stie incotro este ziua de maine. Nu
stie daca exista ziua de maine. O monotonie infundata in sine, o monotonie
violet.</span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-77298190621049473872013-12-24T06:42:00.002-08:002013-12-24T06:43:18.560-08:00Daria. despre Crăciun<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://2.bp.blogspot.com/-vktekUrSspQ/UrmdPyr2EuI/AAAAAAAAAFg/B6Yt4_DDlD0/s1600/560213_4757750300128_1667548435_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="240" src="http://2.bp.blogspot.com/-vktekUrSspQ/UrmdPyr2EuI/AAAAAAAAAFg/B6Yt4_DDlD0/s320/560213_4757750300128_1667548435_n.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">[<i>Caută miros de scorţişoară</i>]<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">Caută miros de scorţişoară şi
de brad, visează la albul zăpezii şi la culorile globurilor, îşi închipuie răceala
mâinilor şi verdele bradului. Caută un omuleţ gras şi roşu, caută să îi zâmbească
şi să îl strige. Caută să îl implore. Caută un sac numai pentru ea, plin cu ore
de trăit, caută un zâmbet, două. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">Daria caută Crăciunul.<o:p></o:p></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-54618312580244722192013-12-16T10:36:00.000-08:002013-12-16T10:45:39.191-08:00o altă zi (text nepublicat)<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO"> De ce sa scriu? Mai
pot sa scriu oare? Cand plang spun uneori lucruri asupra carora meditez mai apoi...si
ma gandesc de ce nu le-am trecut pe o foaie? De ce le-am lasat sa se stinga pe
obraji, de ce nu le-am scris undeva, sa ramana...pentru ce sa ramana? Pentru
cine? Ce sa fac apoi cu gandurile mele, cu suferintele? Daca nu eu, atunci pentru
cine, cine, ce ar face cu ele? Le-ar citi si mai apoi ce ar spune, ce ar face?
Si-ar aprinde o tigara, ar bea un pahar de apa? Ar inchde foaia, linkul,
fereastra calculatorului, ar deschide fereastra camerei? Ar plange, ar zambi?
Ce ar face persoana aia dupa ce mi-ar cunoste gandurile?</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO"> Si cum, cum sa le scrii pe o hartie
cand tot ce poti sa faci e sa iti storci ochii pe marginea patului, cu mainile
si picioarele ingehtate de spaima, de durere, de groaza, de teama, de
suferinta. Cum sa mergi pana la birou si cum sa pui mana pe pix, pe tastatura?
Cum sa faci sa te ridici cu toata durerea aia grea in suflet, in ochi? Nu faci
hernie?</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO"> Zeci de secunde bolnave, scrancete,
fiori. Camera e prea mare si prea grea pentru acest trup. Obiectele sufoca,
sunt grele, eu nu mai am loc sa respir. Organele mele sunt mari si ma sufoca si
caut un fermoar ceva la baza gatului, sa il deschid si sa ies din costumul
asta. Nu mai vreau rolul asta. Nu mai vreau sa il joc. Nu mai vreau nici o
scena, nici un scenariu, nici o poveste. Vreau sa scap de costumul asta si de
toate gandurile si suferintele lui. Si de forma lui...de culoarea lui...de
textura lui. Toate atat de scarboase. Sa desfac fermoarul si sa ies. Spre
libertate, sa ma simt libera. Sa nu simt de fapt. Sa nu mai gandesc, sa nu mai
simt, sa fie...altfel. sa zbor, sa exist neexistand, sa exist detasata de
spatiu si de timp, de orice coordonat bolnav, detasata de lumea asta odiosa si
de corpul acesta suferind. Departe de boala.</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO"> Sa plec pe Marte?</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
</div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO">„Unde sa ne mai
ascundem cand fugim de noi? In jur e pace, nu-mi place, in suflet port un
razboi”</span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO"><br /></span></div>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div style="text-align: left;">
<span lang="RO">(sfârșit de an, 2010)</span></div>
</div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-20008029353872996992013-08-07T02:44:00.000-07:002013-12-16T10:46:59.701-08:00Azi sunt de Daria Hornoiu (filă de jurnal)Azi
urasc sentimentele. Şi ura în sine este un sentiment. Azi am o stare proasta. Azi urăsc fereastra. Azi urasc lumea care se desfăşoară inutil dincolo de
fereastra mea. Azi îmi urasc patul mare şi obosit de atâtea amintiri. Azi nu am
chef de tratamente. Azi vreau ceva scurt, sigur. Azi nu am încredere. Sunt
pesimistă. Azi plouă. Sunt mohorâtă ca vremea. Azi sufletul meu s-a izbit de
pereţii camerei. Azi uşa mea a stat încuiată. Azi am zăcut. Am obosit. Azi aş fi mâncat mousse au chocolat. Azi am baut lapte de soya cu roşcove. Azi am urât
toata luna ianuarie. Azi am urât roşcovele. În fiecare zi urăsc roşcovele. Sunt
o insulta la adresa mea. Sunt o insultă pentru ciocolata. Azi am citit prea
mult şi ma dor ochii. Azi am regândit asupra viitorului meu. Azi nu ştiu ce
vreau. Nici ce fac. Azi nu stiu nimic. Azi nu vreau. Azi nu simt. Azi sunt. Doar atat. Sunt.
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-4363485934818572192013-05-15T12:23:00.000-07:002013-12-16T10:48:03.637-08:00Închei prin a vă aminti că nu suntem singuri și că avem în jurul nostru persoane care sunt dornice să ne ajute de Daria HornoiuCu siguranță și dvs. ați avut momente în care nu ați mai putut gândi pozitiv. Poate nu ați mai vrut. Eu am avut atâtea momente de genul acesta! De cate ori nu am zis că renunț la tot, că nu merită viața chinul ăsta, că m-am săturat, că mă urăsc... că nu mai fac față. Numai că nu m-am născut să fiu învinsă. Sunt o luptătoare. Și vorba aceea: Dumnezeu îți da cât poți duce, deci și Dumnezeu crede că sunt o luptătoare dacă mi-a dat atâta vreme ceva cu care să mă lupt.<br />
<br />
Încerc ca din fiecare moment greu să învăț ceva, pot spune chiar că am profitat de necazul meu. Am câștigat un premiu dat de Uniunea scriitorilor scriind câteva pagini despre viața mea. Ei au crezut că este ficțiune, dar dvs. și cu mine știm că nu este așa. În carte, am vorbit despre momentele mele grele și am atras atenția profesorilor de specialitate asupra mea. Acum încerc să-mi construiesc o carieră învățând din mers cum să mă vindec cu ajutorul minții.<br />
<br />
Vorbind îmi dau seama că mă laud puțin, dar îmi doresc ca dvs. să înțelegeți că putem să ne menținem în rândurile celorlalți și că putem chiar să profităm de faptul că avem această experiență de viață. Putem face din necazul nostru ceva mai bun. Ceva constructiv. Trebuie să fim inventivi, mici creatori, care spun lumii despre sentimentele noastre în diferite moduri. O pictură poate, un desen, o carte, un site, pot fi pentru noi terapie, metode prin care ne descărcam, prin care reușim să mai diminuăm din suferință. Dar poate fi și un mod de a ajunge la alte persoane care se află în situația noastră. La persoane care au nevoie să știe că nu suntem singuri și că putem să facem atât de multe.<br />
<br />
Poate ar trebui să amintesc de oameni ca Stephen Hawking sau Rick Allen. Primul este considerat a fi al doilea fizician după Einstein și cea mai luminată minte a timpului. Este paralizat, își petrece viața într-un cărucior cu rotile și nu poate vorbi. Asta nu l-a împiedicat să scrie zeci de cărți și tratate științifice. Cel de-al doilea este bateristul formației Def Leppard, care și-a pierdut brațul în urma unui accident de mașină, dar care a continuat să cânte la tobe și să meargă în turnee. Am avut ocazia să merg la concertul sau în această vara și am rămas fascinată de energia pe care o emană pe scenă și de muzica al cărei ritm reușește să-l bată cu o singură mână.<br />
<br />
Închei prin a vă aminti că nu suntem singuri și că avem în jurul nostru persoane care sunt dornice să ne ajute. Trebuie să avem curajul de a crede în noi înșine și mai ales, în Dumnezeu și puterea lui.Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-32210968619459180192013-03-15T11:12:00.003-07:002013-12-16T10:51:53.596-08:00Ziua 89 Şi, dacă ţi-aş spune că m-am îndragostit de un copac, ai crede că sunt nebună?Cel mai frumos moment al unei zile este pentru mine dimineaţa, nu atunci când mă trezesc, ci dimineaţa, pe la ora 10-11, când începe soarele să încalzească uşor feţele pământenilor grăbiţi spre şcoală său serviciu, care fug, care stau, care aşteaptă, care se plimbă, care se joacă. Îmi place soarele de dimineaţa pentru că te face să îţi ridici capul spre el, te face să îţi doreşti atingerea lui, îţi dăruieşte atâta energie! Şi căldura Tatălui coboară prin razele lui către tine. Îmi place să mă opresc pentru câteva clipe în parc, să las capul pe spate şi să uit de trecatorii grăbiţi. Rămân acolo, îmi opresc timpul în loc şi închid ochii. Îmi las faţa albă să se hrănească cu lumină. Îmi las mintea să se deschidă, să primească, îmi las pieptul să se înalţe atunci când inspir aerul rece al dimineţii. Mă las purtată de raze, de vântul uşor de toamnă, de gânduri. Ignor zgomotele maşinilor, claxoanele de la semafor, pietonii agitaţi, lucrătorii de la primarie. Nu îmi mai pasă de nimic. Aş sta aşa o veşnicie. Eu, soarele, razele, vântul şi copacul. Copacul meu.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-WTFcBujzehw/UUNj85OrgnI/AAAAAAAAAEM/INcv0xedxGg/s1600/23621_10150102940235296_7671381_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://3.bp.blogspot.com/-WTFcBujzehw/UUNj85OrgnI/AAAAAAAAAEM/INcv0xedxGg/s320/23621_10150102940235296_7671381_n.jpg" width="240" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<!--[if gte vml 1]><v:shapetype
id="_x0000_t75" coordsize="21600,21600" o:spt="75" o:preferrelative="t"
path="m@4@5l@4@11@9@11@9@5xe" filled="f" stroked="f">
<v:stroke joinstyle="miter"/>
<v:formulas>
<v:f eqn="if lineDrawn pixelLineWidth 0"/>
<v:f eqn="sum @0 1 0"/>
<v:f eqn="sum 0 0 @1"/>
<v:f eqn="prod @2 1 2"/>
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelWidth"/>
<v:f eqn="prod @3 21600 pixelHeight"/>
<v:f eqn="sum @0 0 1"/>
<v:f eqn="prod @6 1 2"/>
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelWidth"/>
<v:f eqn="sum @8 21600 0"/>
<v:f eqn="prod @7 21600 pixelHeight"/>
<v:f eqn="sum @10 21600 0"/>
</v:formulas>
<v:path o:extrusionok="f" gradientshapeok="t" o:connecttype="rect"/>
<o:lock v:ext="edit" aspectratio="t"/>
</v:shapetype><v:shape id="_x0000_s1026" type="#_x0000_t75" style='position:absolute;
left:0;text-align:left;margin-left:392.55pt;margin-top:13.3pt;width:369.95pt;
height:278.05pt;z-index:-1' wrapcoords="-44 0 -44 21542 21600 21542 21600 0 -44 0">
<v:imagedata src="file:///C:\Users\user\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image001.jpg"
o:title="coperta_carte_02"/>
<w:wrap type="tight"/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-size: 14.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<div class="MsoNormal">
Lânga copacul acesta mă opresc de fiecare dată. Mă înţelege,
mă priveşte cu drag, se emoţionează pentru că ştie când mă apropii de el, îşi
dă crengile la o parte ca razele să ajungă la mine... simt uneori că ar vrea să
se aplece spre mine şi să mă sărute pe frunte. Dar are crengile mult prea grele
şi buzele prea aspre. Uneori îi e teamă să nu mă rănească la adierea vântului,
să nu cadă o ultimă frunză pe faţa mea şi să nu cumva să mă zgârie.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Prima oară când l-am vazut era început de toamnă, când toţi
copacii sunt care mai de care mai mândri. Unii se înroşesc, alţii se
îngălbenesc, unii sunt portocalii, alţii sunt căpoşi şi nu vor să ia parte la
ritual, rămânand mai mult timp verzi. Iar, dupa câteva săptămâni de spectacol,
încep şi se scutură de frunze, rămân goi şi înfriguraţi, rămân singuri,
ruşinaţi. Parcă nimeni nu mai are timp să culeagă frunze, parcă nimeni nu îi
mai priveşte.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Copacul meu a fost printre primii care s-a scuturat de
frunze. Nu stiu cum, s-or fi certat între ei şi s-or fi suparat. Mă întreb dacă
nu a îngălbenit primul de la atâta cearta cu frunzele alea multe şi mici. Îmi
amintesc că era dimineaţă, aşa cum îmi place mie. Era o dimineaţă caldă de
toamnă, cred ca aveam paltonul pe mână, doar o eşarfă la gât, cu care îmi era
oricum prea cald. Am simţit nevoia să mă opresc în dreptul lui, pentru că acolo
erau razele făcute pentru mine, acolo trebuia să îmi primesc eu doza de
bucurie. Acolo am închis ochii pentru a nu ştiu câta oară ca să mă îmbăt cu
lumină, dar, acolo, i-am deschis pentru prima oară ca să primesc mai mult.
Mângâiere. Iubire. Înţelegere. Un zâmbet.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Mii de frunze galbene, roşii, maro, verzui, portocalii, în
toate nuanţele erau la picioarele mele. Mii de frunze care foşneau la fiecare
mişcare pe care o schiţam. Mi-am înălţat privirea, de data asta, nu pentru
soare, nu pentru lumină. Ci doar ca să îl privesc. Copacul meu drag, doar tu ai
mai ramas să mă înţelegi, să mă cunoşti, să vrei, să ştii. Copacul meu înalt şi
drag.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
De atunci trec de cel puţin două ori pe zi pe lângă el, o
data la dus, şi altă dată la întors. Ne jucam ca doi adolescenţi. Schimbăm
priviri, ne zâmbim timid. Eu îmi încetinesc pasul, şi îl privesc altfel decât
pe ceilalţi copaci. El roşeşte. O singură data m-am uitat la o tufă de pe aleea
parcului şi şi-a întors supărat privirea. Ar vrea să îi fiu fidelă, mi-am spus.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Nu ai de ce să te temi, copacul meu drag, la poalele tale mă
închin. Lângă tine respir cu adevărat, lângă tine trăiesc. Doar lângă tine
soarele străluceşte pentru mine.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p></o:p></div>
<span lang="RO" style="text-align: left;"><span style="font-size: 19px; line-height: 28px; text-align: justify;">Şi, uite aşa, m-am îndrăgostit de un copac. </span><span style="font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"> </span></span></span><b style="line-height: 150%; text-align: left;"><span lang="RO" style="font-family: "Kunstler Script"; font-size: 72.0pt; line-height: 150%; mso-bidi-font-size: 14.0pt;">Daria</span></b></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-91696874047940299582013-02-09T10:51:00.002-08:002013-02-09T10:51:44.566-08:00Au!de Daria Hornoiu<br />
<br />
<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Au! Afurisitule de geam. Grozav acum ce mai
urmeaza? Cum naiba am ajuns aici? Unde este norul meu, pufosul meu nor, unde
sunt acum? Si cine este fata aceea? Ah, ah...ce se intampla...cad...de fapt
alunec...alunec? ce naiba o mai fi si asta? De ce alunec...mai intai cad, apoi
alunec! La dracu, cu ce am gresit? Deci acesta imi este sfarsitul. Ce as putea
sa fac in ultimele clipe? Nimic. Exact ce am facut cu toata viata mea. Am fost
mereu luata prin surprindere si purtata de o forta necunoscuta mie. Sunt neputincioasa
si viata mea nu-mi apartine. Asta nu ca mi-ar fi apartinut vreodata. Ma
preling, viata mea sescurge pe acest geam... lasand o dara pe care mama fetitei
o va sterge sambata cand va face curat. </span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-80092132704592535762013-02-02T02:03:00.001-08:002013-02-02T02:03:23.272-08:00Vreau vreau vreau<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
(text nepublicat / decembrie 2010) </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Vreau vreau vreau</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
de Daria Hornoiu</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Simt nevoia sa scriu, dar nu imi
gasesc cuvintele. Am senzatia ca asta este ceea ce trebuie sa fac astfel incat
la sfarsitul zilei sa nu ma mai simt ca o ratata in fata Domnului, care mi-a
daruit inca 24 de ore pe care eu le-am irosit. Nu stiu ce sa fac cu timpul
asta. Sau poate ca stiu, dar am senzatia ca trebuie sa fac ceva maret, ceva mai
mare decat mine, care ma depaseste si simt din directia asta o presiune foarte
mare. Orice as face simt ca nu este destul de valoros ca sa ii multumesc
divinitatii ca am mai deschis ochii intr-o dimineata. Si este atata tacere in
jurul meu ca ma apasa, ma innebuneste. Si ies cu oameni, ma vad cu prietenii
mei, cei pe care ii mai am, cei cu adevarat prieteni si da, ador sa stau in
preajma lor…sa vorbim sau sa nu vorbim, dar sa fiu impreuna cu ei si sa simt ca
cineva este langa mine si respiram acelasi aer, ca gandurile noastre sunt cat
de cat aproape, ca privirea mea se izbeste de o alta privire nu doar de ecranul
calculatorului, de albul peretilor sau de mainile mele puturoase. Vreau sa fac
ceva pretios cu timpul meu. Imi doresc sa ajut, sa fiu mai activa, imi
doresc….atatea si atatea…si toate raman la stadiul de dorinta. Stiu ca as fi
capabila…dar obosesc repede si atunci cand obosesc imi amintesc ce este in
neregula cu mine si ma apuca o ciuda crunta. Ma sufoc si ma intristez si ma
plesneste un val de amintiri ca o portie de reclame de la tv, in care apar eu
pe munte, eu la mare, eu dansand, eu razand cu gura pana la urechi…traiesc?
Cum? Cum traiesc? Mai pot sa continui in ritmul asta, mai pot sa respir cu atat
ciuda si durere pe umeri si pe obraji, pe pleoape, pe buze, pe ochi, pe
crestet, pe burta, in burta, in suflet? In mine si in afara mea, ca o explozie
solara, caldura si tristete in mine si in afara mea, mereu prezenta in valuri
si valuri…in crize si izbucniri si mocnete si lacrimi. Vreau sa traiesc. Cu
adevarat. Veau sa alerg, desi nu eram eu prea mare alergatoare nici in trecut,
dar acum vreau. As vrea sa invat sa innot si sa fac dragoste din nou. As vrea
sa invat sa dansez. As vrea sa merg pe bicicleta si cu rolele prin parc iar
iarna, iarna sa ma mut intr-o pereche de patine, intr-un patinoar plin de copii
veseli si sa fac cercuri impreuna cu ei, sa ma tin de mana cu un baiat
innebunieste indragostit de mine si sa ne fugarim pana cadem franti in zapada
si apoi sa ne dam cu sania. Sa ne intoarcem in casa si sa ne dezbracam, sa
facem dragoste si apoi aproape imbracati sa impodobim bradul. As vrea sa fug impreuna cu catelul meu si sa ma tavalesc cu el
la marginea marii, vara. Sa nu ne oboseasca picioarele niciodata, sa fie doar
ofticate de prea mult nisip, putin innecate de caldura plajei arse de soare. As
vrea sa mananc o tona de inghetata si sa mi se topeaca in mana, sa se prelinga
pe degetele mele si eu sa ma chinui sa o prind din urma, sa gust dintr-un
cornet crocant fara sa ma gandesc la cifre si la ingredient, sa gust moment
purt si simplu, fara sa trebuiasca sa le mai analizez si cantaresc, fara sa le
dau note, sa nu mai iau decizii, sa ma ia viata pe sus, ca un val care ridica
un surfer, asa sa faca si ea cu mine. Sa nu ma mai doboare, sa ma ridice mereu,
macar pentru un timp, caci am uitat cum e la suprafata. Am uitat ca cerul e
albastru si ca soarele arde pielea, am uitat ca obrajii mei se inrosesc daca
stau in soare sau ca imi crapa pielea, am uitat cum e cand te doare capul ca ai
insolatie, am uitat cum miroase iarba pe un camp intins, cum miros florile si
ec culoare au macii intr-un lan de grau.
Am uitat sunetul portii din curtea bunicilor si gustul apei de fantana,
am uitat ca exista drumuri, care leaga acest oras de alte orase. Am uitat cum
arata un avion si cum arata norii de deasupra. Nu mai stiu sa mananc in public
si nici ce gust au chipsurile, am uitat sa ma tund si apoi sa stau toata ziua
in oras cersind sortie sa imi scoata in cale cunoscuti care sa ma admire. Am
uitat cum e sa primesti un compliment de la altcineva decat de la mama ta. As vrea sa primesc un compliment de la un strain, unul
de la un barbat, poate doi, trei, as vrea sa primesc un cadou care sa imi
aminteasca de feminitatea mea. As vrea sa probez un corset si alte articole de
lenjerie, as vrea sa port o fusta mini si un maiou cu spatele gol si as vrea sa
port macar o ora pantofi cu toc. Imi doresc sa merg la un concert sis a stau
langa boxe, sa ma las calcata in picioare de multime pentru o muzica ce o ador,
imi doresc sa ma plimb nestingherita. Vreau sa descopar si sa cunosc, sa
redescopar sis a redefinesc, vreau sa zbor cu aripile ce mi le-a daruit Domnul,
vreau sa faca vant si sa se ridice impreuna cu mine din mocirla asta. Vreau sa
ma inalt si sa zbor. Departe sau aproape, sa vad mii de fete, sa aud mii de
voci si sa gust arome noi, vreau sa cunosc orase si oameni, vreau sa gandesc si
sa simt. Vreau atat de mult sa traiesc. Vreau la mare. Vreau vreau vreau
atatea, vreau, Doamne Dumnzeule. Vreau sa fiu eu. Sa fiu vie.</div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-71332476462234987772013-01-31T08:26:00.001-08:002013-01-31T08:26:27.749-08:00Sunt toamnă<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO">Daria Hornoiu, 19 octombrie 2006</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO">Sunt toamnă<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Caut în rugina asta
zâmbete</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Îmi ascut paşii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Strivesc frunzele. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Omor galbenul lor
bolnav.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Păşesc tristă în
balta de sânge.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Până unde?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Dansez obosită pe
ritmul morţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Până când?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Distrug reţeaua de
artere </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Ce mi se-aşterne la
picioare</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Alerg tăcută. Încep
să plâng.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Degeaba urlu eu în
gând.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Încet, trupul meu
devine</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">O frunză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Îmi topesc gândurile</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Şi mă usuc căzând
lângă ele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Am murit</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO">Sau e doar o stare?</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-39155937218047547562013-01-22T11:01:00.000-08:002013-12-16T10:53:49.407-08:00Prima încercare a Dariei de a-și scrie povestea<br />
Ah! Agitatie nebuna, oameni nebuni…toata lumea asta urla…totul urla, Piata Sfatului canta si nimanui nu-I pasa de dragostea lor… Toata lumea este atat de atenta cu acest concert, unde toti tampitii striga si injura, unul mai tare decat celalalt, incat se pare ca ei au ramas uitati undeva departe de timp si de spatiu.<br />
<br />
Cei doi copii, cei doi adolescenti, ce s-au smuls din zarva aia oribila pentru a fi singuri. Singuri in sanul naturii, singuri in noapte, aproape de stele, aproape de Dumnezeu. Stau pe banca si se uita la cer, la cerul ce este (uimitor pentru perioada asta a anului) senin. Dupa munte se vede luna plina, perfecta de rotunda acum, iar in jurul ei niste inele rosiatice. Stele sunt destul de putine, insa totul este clar, atat de clar...<br />
<br />
Desi zgomotele acelea ingrozitoare le sparg urechile, le joaca in minte numai o imagine…Amandoi se gandesc la acelasi lucru. “Cum? Cum as putea sa o sarut?”, “Ce as putea spune sa nu par prea indrazneata?”, “Macar sa o tin in brate…” Baiatul se apropie de fata si ii ia fata in maini. Fata inchide ochii si isi apropie buzele de ale lui. Miracolul s-a produs. Cele doua perechi de buze sunt una singura, cele doua suflete merg pe acelasi drum... Buzele lor canta aceiasi melodie; sunete infinite si placute spulbera zarva din aer…Sunetul iubirii lor se roteste in ceruri, spargand imaginea clara a stelelor, spargand lumea in bucati, creand una noua, doar pentru ei, doar pentru ei doi.<br />
<br />
Desi clipa asta ar trebui sa fie perfecta pentru ea, mai ales, gandurile ii spulbera momentul. Cantecul ia sfarsit. Cei doi deschid ochii. Tanara se ridica.<br />
<br />
- Trebuie sa plec, murmura ea.<br />
<br />
Tanarul se ridica socat, fara sa inteleaga nimic. “Doamne, ce am facut? Of, am dat-o in bara. Am jignit-o.” Insa se ofera sa o conduca spre casa.<br />
<br />
-Nu. Am nevoie de intimitate. Nu vreau sa ma conduci acasa, mai vreau sa ma plimb.<br />
<br />
-Atunci ne plimbam impreuna, spuse baiatul cu multa afectiune in voce.<br />
<br />
Am spus nu! Vreau sa ma plimb singura. Nu intelegi? rabufneste fata.<br />
<br />
Cei doi coboara tinandu-se de mana. Aproape ca au ajuns. Buzele lor urmeaza sa se atinga iar. Melodia lasata undeva pe culmile dealului se apropie de ei ca o furtuna… Acelasi sunet… Tanarul o apuca pe Androna de brat, se apleaca si o saruta. Atat de tare muzica lor, atat de puternica, incat fata abia se abtine sa nu izbucneasca in lacrimi.<br />
<br />
"Iarta-ma. Iarta-ma ca ti-am raspuns urat. Dar...trebuie sa ma intelegi. Da? Haide, du-te acasa. iti dau bip cand ajung", incerca fata sa il imbuneze.<br />
<br />
Razvan ii spune doar un "pa", sec pentru ea, dar plin de durere izvorata de undeva adanc din inima lui. “Nu o inteleg… De fapt, nu mai inteleg nimic. Ce se intampla cu ea? De ce este atat de dificila?”<br />
<br />
2. “Nu mai suport. O sa innebunesc. De ce nu exista un strop de fericire si pentru mine? Sunt o proasta... Sufar si ii fac si pe cei din jurul meu sa sufere. Mai bine nu ma intalneam cu Razvan, mai bine o lasam balta. In fond, de ce am nevoie de el? Oricum se va plictisi de mine si in scurt timp imi va da papucii. Doar nu ma iubeste si niciodata nu ma va iubi. Nici macar nu merit sa vorbesc despre iubire… Oricum, eu nu il merit. Este prea bun pentru mine. Sunt prea rea si neascultatoare. Meritam sa mor. Asta trebuia sa se intample. Trebuia sa mor si nimeni nu mai avea de suferit. Eram acum departe, langa el si invatam glasul vocii sale, invatam atingerea lui parinteasca. Dar nu am murit. Nu, traiesc si ma chinui din nou cu acelasi monstru. Lupt din nou pentru acelasi lucru: viata…<br />
<br />
La dracu, este deja ora zece jumate! Mama trebuie sa fie ingrijorata. Ar trebui sa plec spre casa, si-asa imi este frig... Nu este acum momentul sa filozofez.<br />
<br />
Aiurea. Atat de aiurea este totul in viata mea. Of, Razvan, de ce nu ai aparut in alt moment din viata mea?”<br />
<br />
3. -Servus. Am ajuns acasa.<br />
<br />
-Cum a fost? intreba mama. Ce face Razvan? Unde ati fost? Haide, haide si povesteste-mi.<br />
<br />
-Chiar trebuie sa ma enervezi? Lasa-ma in pace. Mai bine ai face dracu' ceva sa ne mutam odata din casa asta!<br />
<br />
-Dar ce s-a intamplat? V-ati despartit?<br />
<br />
-Lasa-ma in pace!!! Nu mai suport. Merg in camera.<br />
<br />
-Androna, te simti rau?<br />
<br />
-De ce tot timpul daca am nervi trebuie sa fie din cauza sanatatii? Oricum o sa mor si de abia astept. Toata lumea vrea sa scape de mine si sincera sa fiu si eu de toti. Va urasc. Si daca voi muri va fi numai din vina ta! Pentru ca nu am de gand sa lupt pentru viata in casa asta!<br />
- Esti egoista. Nu intelegi cat de greu imi este sa…<br />
-Nu ma intereseaza! Cand o sa mor sa te uiti la trupul meu si sa te gandesti ca daca ne mutam nu muream… Pentru ca altundeva as fi luptat.<br />
<br />
Fata izbucneste in plans. Iese din bucatarie trantind usa.<br />
“O sa il pierd pe Razvan, pentru ca nu il pot aduce aici… Cum as putea sa il aduc in casa asta sinistra, unde spiritele stau sa-ti inhate trupul sau mintea, sau pur si simplu te privesc atunci cand te dezbraci, cand faci baie… Nu il aduc aici! Curge prea mult sange si iubirea nostra va fi patata. Nu.”<br />
<br />
Cele doua "surori" cum le numeste toata lumea, desi sunt mama si fiica, locuiesc intr-o casa veche, care arata de parca imensa cladire ar fi insusi o fantoma ce bantuie strazile orasului.<br />
<br />
4. Mirela. Asa o cheama pe mama Andronei. Implineste 38 de ani anul acesta. 38 de ani in care nu a gasit fericirea. Tot ce iubeste cu adevarat este unica amintire ramasa de la sotul ei, Aurelian: fiica lor. Tot ce ii poate aduce fericire este fata ei; fata ei care pe zi ce trece se face tot mai rea. Fata ei obraznica, alintata, fata ei ascunsa, fata ei care ii spune ca o uraste si care nu i-a mai pupat obrazul de mai bine de doi ani.<br />
<br />
A ramas vaduva la numai 23 de ani cu o fetita de numai 11 luni si asteptand inca un baietel, ce nu avea insa sa se nasca, un baietel ce a murit in ea.<br />
<br />
Dar Mirela este o femeie puternica. O iubeste mult prea mult pe fiica ei. Nu s-a dat batuta. S-au mutat din locul acela plin de amintiri in Brasov, pentru a o creste cat mai bine pe Androna si a-i oferi tot ce e mai bun.<br />
<br />
Totul a fost frumos si viata incepuse sa ii arate o mica parte din fericire. Androna era o fata cuminte, care invata cu drag, mergea la scoala din toata inima, isi iubea mama.<br />
<br />
Si-acum mai are pastrate in sertar felicitarile facute de Androna in fiecare an de Pasti, de Craciun sau de ziua ei. Le facea de mana, le colora si ii scria cateva versuri. Plangeau amandoua in fiecare an pe 8 iunie, zi in care Aurelian mai facea un an de cand a murit. Plangeau tot impreuna pe 30 martie, cand el ar mai fi implinit un an. Tot impreuna plangeau si de Pasti si de craciun, pentru ca el nu era a colo sa le strangfga in brate. Se iubeau si se iubesc si acum, dar Androna vrea sa para dura si puternica, gresind.<br />
<br />
Insa fericirea ce le inconjura s-a spulberat cand s-a aflat ca Androna are cancer. Asta se intampla prin clasa a VII-a, cand era inca un copil.<br />
<br />
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-78693971843928028372013-01-20T11:26:00.000-08:002013-12-16T10:54:43.179-08:00zilele, de Daria Hornoiu<div class="MsoNormal">
Ziua 82<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
Ambitie.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Cu asta am ramas.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Martea e una din zilele mele preferate. Mai nou. Am cursuri
de al 9 si 25. asta inseamna ca pot sa merg singura peste deal, fara mama si
fara taxi, doar eu gandurile mele. Trec dealul in maxim 15 minute, atunci cad
merg incet si admir casele, oamenii, copacii, cerul. Dealul nu are o panta
foarte abrupta, e usor de urcat. Obosesc doar primii 5-6 metrii, dar apoi e ca
si cum as merge pe strada. Urcatul devine mers. Cu castile in urechi, ascultand
probabil „You wouldn’t like me” de la Tegan and Sara, grabesc pasul, ca sa am
mai mult timp sa ma lalai prin parc. Ajunsa la trecerea de pietoni, dupa ce am
trecut de casa mea preferata, care desi nu are gradina, are o terasa superba,
cu balcon din fier, ma infig in strada si ma uit urat la toti soferii care ma
injura. Din cauza mea, „o gravida nebuna, inconstienta si cam tanara pentruu a
avea un copil”, ei au trebuit sa coboare acul care indica viteza de la 50-60 la
0-10. eu zambesc satisfacuta ajunsa pe cealalta parte a strazii. Ajunsa in
parc, trag aer in piept, de parca m-as sufoca, trag mult aer in piept si caut
sa am o expiratie lunga, sa las tot ce e rau in mine acolo. Si inspir din nou,
iau tot ce e bine cu mine, in mine.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
E toamna. E anotimpul meu preferat. Da, copacii isi lasa
covorul de frunze pe jos. Asta scriam din clasa a doua. Eram innebunita sa
scriu despre toamna, care pare a fi o regina a celor patru sezoane. Iarna ce
are, frigul, Cracinul? Primavara, florile? Vara, caldura, ziua mea? dar
toamna....vai, toamna este superba. Are caldura, spre sfarsit are si cativa
fulgi, daca iarna e cam grabita. Are copacii incarcati cu frunze in mii de
nuante de rosu, galben, verde, portocaliu... e atata viata, desi natura moare.
E cel mai frumos spectacol de ramas-bun.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Trec pe aleea de langa parcul copiilor. E prea dimineata sa
le auzi vocile subtiratici. Pasesc grabita, pentru ca realizez ca mai sunt 10
minute si incepe primul curs. Dar ma mai opresc doar pentru o clipa langa
copacul meu inalt, cu frunze cazute. Ridic fruntea spre cer si las soarele prea
generos pentru luna noiembrie sa imi mangaie fata. Si simt cum Dumnezeu ma
iubeste, cum ne iubeste in orice clipa. Inspir numai lucruri bune si ies incet
de parc. O alta trecere de pietoni. Din ce in ce mai multi oameni. Facultatea.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
La cursul de autocunoastere la care m-am inscris saptamana
trecuta, am facut cateva teste de personalitate. Ultimul a fost foarte
interesant. Ni se dadeau trei hartii pe care noi trebuia sa trecem trei valori
pe care le consideram noi mai importante. „Adevar, Respect, Ambitie”, am
hotarat eu. Apoi, se presupunea ca viata ar fi venit la noi si ne-ar fi cerut
pe rand sa renuntam la valorile noastre. Prima data am renuntat la Adevar. Sunt
oare o persoana necinstita? Eu zic ca nu. Atata timp cat ii respecti pe
ceilalti si atata timp act ei te respecta, va exista si sinceritatea, nu?<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
A doua valoare la care am renuntat a fost Respectul. Asa ca
am ramas singura cu Ambitia, undeva in varf probabil fara nimeni in jurul meu,
pentru ca am hotarat sa renunt la Respect.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Nu stiu daca am ales ceea ce trebuia. Nici macar nu stiu
daca este vreo varianta corecta. Oricum, e o situatie ipotetica. Viata nu o sa
bata niciodata la usa ta sa iti ceara sa renunti la valorile tale. Nimeni nu
iti cere asta, numai tu poi hotari. Si daca ai putin respect pentru persoana
ta, putina integritate, sunt sigura ca nu vei renunta la valorile tale.<o:p></o:p></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
Si totusi, la cat de imprevizibila e viata, as putea oare sa
ajung singura, cu o hartie in mana, pe care scrie cu litere de tipar „Ambitie”?<o:p></o:p></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-58416660096621931212013-01-18T12:56:00.003-08:002013-12-16T10:55:36.459-08:00Pentru mine, timpul e suspendat <div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: 13.5pt; margin-left: 0cm; margin-right: 0cm; margin-top: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><i><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">Text nepublicat (5
decembrie 2009)</span></i></b><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><i><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">de Daria Hornoiu</span></i></b><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><i><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">Pentru mine, timpul e
suspendat</span></i></b><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">5</span></b><span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">Pentru mine, timpul e
suspendat. Mă aflu în afara lui, nu mai curge la fel cum curge pentru ceilalţi.
Fac ce fac şi mă întorc în trecut. De acolo îmi extrag seva, din trecut îmi iau
puterea să privesc înainte, să suport, să merg mai departe. Îmi amintesc lucruri,
vorbesc poate obsesiv despre ceea ce am făcut la cheful x, în cofetăria y, cum
am dansat nu ştiu unde, cum eram, cum zâmbeam, cum sărutam, cum vroiam, ce
vroiam, ce visam. Încerc cumva să o copiez pe Daria din trecut şi caut mereu
zâmbetul ei in oglindă, încerc să fabric din nou energia şi vitalitatea care
erau cândva atât de bine imprimante în personalitatea ei.<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">
Astăzi mă întorc iar în trecut, iar şi iar, gândindu-mă la tine şi la faptul
că, spre deosebire de perioada urâtă şi obositoare pe care o traversez acum,
atunci te făceam fericit. Sper. Aveam senzaţia că te împlinesc ca prieten, ca
băiat, aveam siguranţa că îţi par atrăgătoare, frumoasă. Mă bucura lucrul
acesta. Astăzi mă simt sleită de energie, lipsită de frumuseţe, de senzualitate,
mă simt ca un fruct deshidratat a cărui dulceaţă îţi provoacă greaţă. Şi nu
vreau să fie aşa, vreau să fie altfel. În fiecare săptămână îmi spun asta, în
fiecare clipă îmi spun că va fi bine şi când va veni acasă... ce bine o să arăt
şi ce bine o să fie şi ce fericit o să îl fac...şi tremur la gândul că în
curând vei fi acasă şi te voi dezamăgi din nou când vei găsi acelaşi fruct
deshidratat, captiv între patru pereţi albi şi răcoroşi, fără nevoia de a ieşi
în oraş, fără dorinţa de a vedea oameni, de a vorbi, fără un zâmbet sincer. Mă
străduiesc, mă străduiesc ca atunci când vei veni să găseşti ceva mai bun decât
atunci când ai plecat şi această putere o iau din trecut. Dintr-una din
amintirile mele cele mai dragi.<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">
Nu credeam atunci că vom construi împreuna ceva atât de profund, de puternic,
de sincer, nu credeam ca tu vei fi alături de mine, credeam că vei fugi ca toţi
ceilalţi, credeam că vei profita de mine şi de puţinul timp pe care credeam
atunci că îl mai am. Nu numai că ai făcut ca puţinul meu timp să devină un an,
doi,<span class="apple-converted-space"> </span><b>cinci</b>, ci ai făcut ca
timpul meu să curgă altfel, într-un dans frumos, ameţitor, puternic. Acum cinci
ani, când îngheţam de frig la Belvedere, mâna ta mi-a atins prima oara mâna.
Debitam numai prostii pentru că nu ştiam cum să mă port cu persoanele pe care
nu le cunosc, nu ştiam cum să interpretez gesturile tale, îmi era frig si
trăiam un puternic sentiment de disconfort, de îndoială de sine, mă întrebam şi
îmi cântăream cu multă minuţiozitate fiecare gest şi tot o dădeam în bară. Îmi
era frig şi ne-am luat de mână, am coborât de la Belvedere şi câteva minute mai
târziu m-ai pupat pentru prima oară.<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">
Cinci ani mai târziu tremur pentru că am învăţat să iţi spun ce simt, ce
gândesc, pentru că ai devenit unul dintre prietenii mei cei mai buni, pentru că
îţi arăt ce simt şi pentru că trăiesc ceea ce simt lângă tine, pentru că pot să
plâng în braţele tale, pentru că am ţipat de durere şi tu ai fost lângă mine.
Şi eşti lângă mine, chiar dacă nu eşti acolo. Tremur şi mă îndoiesc de mine
atunci când pleci pentru că mă întreb cu ce drept mai rămân eu în viaţa acestui
băiat în loc să-l las să se bucure de cei 21 de ani pe care îi are? Cu ce drept
îi pătez tricoul cu lacrimile mele, cu ce drept îi spun că mă doare, că nu mai
vreau, cu ce drept îl sperii, îl îndepărtez şi apoi îl trag lângă mine? Ce e cu
jocul ăsta nebun? De ce sunt atât de inconştientă?<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">
De ce nu mă fac bine ca să îi dăruiesc băiatului acesta ceea ce merită? Asta mă
roade atât de mult... mi-ar plăcea să fiu completă, să mă simt completă, să mă
simt mai puternică, mai senzuală, mai frumoasă, să te atrag într-un joc
tineresc, nu în nebunia vieţii mele, să te sărut urât, obscen, să te muşc, să
te bat cu perna, să fug după tine, să dansăm, să ne dăm cu sania, să stăm o
noapte întreagă în frig şi să bem vin fiert, să îţi pregătesc paste, să îţi
dansez semi-îmbrăcată, să facem dragoste cu lumina aprinsă, să te las să mă
priveşti şi să îmi simţi trupul; să fie atât de liber încât să îmi permit să
ţi-l dăruiesc ţie întru totul… doar ţie, nu bolii. Ţie.<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri, sans-serif; font-size: 11pt;">
Astăzi mi-ar plăcea să fac toate lucrurile astea. Mi-ar fi plăcut şi anul
trecut să fi fost în stare. Mi-ar plăcea măcar la anul să ne bucurăm de noi.
Îmi doresc mult asta şi singurul dar pe care ţi-l pot face acum este
promisiunea că o să lupt pentru mine, că o să lupt pentru viaţă, chiar daca
uneori nu mi se mai pare interesantă... mă gândesc la vinul ăla fierbinte şi la
sanie, la un concert târziu unde să ţipam împreună, la un chef nebun unde să dansăm
toată noaptea. Caut în trecut şi îmi promit, mă gândesc la ceea ce urmează,
visez. Nu vei găsi o fată suplă, cu un corp frumos, nu vei găsi acasă o fată
zvăpăiata si nebunatică, poate nici zâmbete multe nu vei găsi. Dar am braţe cu
care ştiu să strâng, am ochi cu care ştiu să privesc şi am o inimă mare pe care
ştiu să o folosesc :)<o:p></o:p></span></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="line-height: 18.0pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<u1:p></u1:p>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-87945607087019939902013-01-17T02:46:00.001-08:002013-01-17T02:46:30.180-08:00Cuvintele, o oglindă a sufletului<br />
<br />
<br />
Am început să scriu pentru că mă simt singură şi pentru<br />
că simt nevoia să aud, să văd cuvinte, să le simt forma şi<br />
înţelesul, să le culeg sau să le împrăştii pe o hârtie. Simt<br />
nevoia să văd litere aşezate în faţa ochilor sau să aud sunete<br />
care să îmi treacă pe lângă ureche. Orice, numai să scap de<br />
ecoul gândurilor mele şi de greutatea pe care o simt în suflet.<br />
Când văd foaia, trăiesc acelaşi sentiment ca atunci când mă<br />
privesc în oglindă. Deşi singură, văd o imagine a cuiva (a<br />
mea), văd altfel decât din unghiul meu monoton. Am o altă<br />
perspectivă. Văd din afara mea. E ca şi cum aş fi în afara mea<br />
şi m-aş privi pe mine. Desprindere. Libertate. La fel este şi cu<br />
hârtia şi cuvintele. O oglindă a sufletului. Sufletul meu are<br />
ocazia să se vadă pe sine. Şi mai alung astfel din singurătate.<br />
Nici nu ştiu când am ajuns să fiu aşa de singură, cum am<br />
ajuns să nu mai fiu dorită şi să nu mai doresc oameni în jurul<br />
meu. De fapt, nici măcar nu ştiu dacă îi vreau sau nu lângă<br />
mine. Mă simt singură, dar nu sunt convinsă că îmi doresc<br />
neapărat companie. Nu orice fel de companie, în orice caz.<br />
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-85389590548687552712013-01-16T11:27:00.003-08:002013-01-16T11:27:38.092-08:00sparg cuvintele<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;">Daria Hornoiu</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;">2006 </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"> Sparg cuvintele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"> Sunt inutile.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"> Omor momente.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-size: 14.0pt;"> Sunt efemere.<o:p></o:p></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-39625346267733269432013-01-15T10:47:00.000-08:002013-12-16T10:57:00.023-08:00Aberatii de iarna2006<br />
Daria Hornoiu<br />
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Aberatii de
iarna<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Ninge frumos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Ce frumos <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">ninge<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Am sufletul gros<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Intunecos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Apos<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Si greu<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Si ma sufoc<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">E greu <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">cu atatia fulgi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Multi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Si albi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Bolnavi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Obosesc si cad<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Ma depun<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;"> in straturi reci
pe pamant<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Ma dor <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">toate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Cad de pe un<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Gand<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Pe un altul<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Mai adanc si mai<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Rece<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Un joc de<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Fulgi beti<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Nu mai imi trece<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="line-height: 115%;">Cancerul.<span style="font-size: 16pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-15132585994713525942013-01-12T09:53:00.001-08:002013-01-12T09:53:20.957-08:00Fulgi și somnFulgi și somn<br />
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Îmi place să mă tăvalesc între frigul crunt care îmi imaginez că este afară
și căldura unui așternut moale, să îmi cufund capul în multe perne și să îmi
înconvoi corpul asemeni unui bebeluș care se cufundă în sacul său amniotic. Îmi
place să casc larg și să lăcrimeze ochii. Nu de tristețe, nu de bucurie. Doar
așa să lăcrimeze, pentru că timpul s-a oprit în loc. Doar fulgi mai creeză
iluzia că vremea curge într-o direcție sau alta. Îi văd agitați și albi la
fereastră, cum se înghesuie să ajungă cu toții la destinație. Parcă ar fi o
intersecție din New York. Mulți, mulți. Marunți. Mici. Gălăgioși. Stau în pat
și mă simt cuprinsă de o senzație ciudată, o combinație între relaxare și mii
de furnicături gâdilicioase care aleargă în sus și în jos pe suprafața corpului
meu. În interior, goluri, goluri. Mintea mea apune și lasă loc unui cer
înstelat cu vise, multe și îndraznețe vise, gata să se prelinga pe ecranul
ochilor mei asemeni unui film de cinema.<o:p></o:p></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-9937417300775962982013-01-07T10:22:00.000-08:002013-01-07T10:22:24.750-08:00Meditaţie pe scaunul din autobuz<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: left;">
<b><span lang="RO">Scrierea este din 2006, a fost premiată la un concurs de literatura! Imi este foarte draga!</span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<b><span lang="RO"><br /></span></b></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<b><span lang="RO">Meditaţie pe scaunul din
autobuz<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;">
<span lang="RO">Privesc din autobuz în drumul meu spre casă maşinile...
Privesc ceea ce este dincolo de feţele şoferilor. Profit de semafoare, care
parcă ar fi aparate de fotografiat ce îţi permit să intri în lumea lor pentru o
clipă, în lumea oamenilor „normali”. În lumea noastră, în lumea voastră, în
lumea bolnavă şi crudă, leneşa şi trecută. În lumea infectă şi repetabilă. În
lumea ce şi-a pierdut unicitatea. În lumea asta ce parcă îşi intinde zgomotele
identic în fiecare zi a săptămânii...
Ah, lume secătuită de farmec... De ce nu vă bucuraţi de adevărata lume? De ce
îi păstraţi imaginea asta şi nu vă bucuraţi de viată...? Dar eu vorbesc...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Acum
vă privesc şi vă judec! De ce să vă judec? Sunt atât de tristă, atât de
dezamăgită... mai disperată decât voi...Mă uit la aceşti oameni din maşină, la
chipurile astea, la maştile jocului....Unul ascultă muzică, bătând obositul
ritm pe volan, o femeie isterică urlă la telefon, iar o alta se rujează...
Semaforul işi schimbă culorile mereu la fel, acelaşi timp dansând în lumina lui
vie... Deja şoferul nerăbdător să ajungă la meci zbiară şi înjură, iar mama
care nu şi-a văzut copilul de azi-dimineaţa se intreabă ce o fi mâncat acesta
toata ziua? Dar vai, trebuie să ajungă acasă... Şi astfel porneşte concertul
claxoanelor frânte ce îmi sparge gândul, distruge orice emoţie şi îmi blochează
imaginaţia...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO"> Şi
mă întreb uneori cum aş putea să ajung în inima lor, măcar să fur o clipă din
gândul lor tăcut? Cum aş putea să ajung la ei şi sa le ofer darul vieţii, prin
experienţa mea? Cum? Cum aş putea oare să încep o frază în care să spun tot ce
am de zis, lăsând loc şi pentru alte câteva cuvinte? Cum pot oare să fac asta?
Ce vorbe vândute de un vrăjitor mie ar putea să îi cucerească? Căci vreau să
fie cu toţii conştienţi de cântecul vieţii, care nu este monoton... nu este ca
la semafor! Nu! Eu nu lupt pentru o monotonie sufocantă! Eu lupt pentru viaţă,
vreau culoare şi ritm, sunete ascuţite de chitară şi ploi calde de vară, vreau
valuri sărate care să facă dragoste cu nisipul, vreau să aud cântecul munţilor
când sărută adâncul cerului, vreau pasiune, vreau râsete, vreau iubire...!
Viata, asta vreau, de fapt... Să omor cancerul din mine şi să îl arunc în...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-87028808432679923452013-01-04T09:10:00.003-08:002013-01-04T09:10:32.567-08:00despre oameni<br />
<br />
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<b><i><span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 18.0pt; line-height: 150%;">despre
oameni</span></i></b><span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">când
afară e frig<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">se
închid în casele lor<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">să
trăiască<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">să
tacă.<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">degeaba
. . .<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">am
auzit că viaţa<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">nu e
decât o stradă îngustă<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">pe
care trec<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">oamenii
grăbiţi<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-33407695750485095452013-01-02T12:04:00.000-08:002013-01-02T12:04:18.598-08:00Lume afonă<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Lume afonă<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Din
patul plictisit încerc să mă conectez la lume... <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">vă
strig şi nu mă auziţi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Urlu
încât mi se despleteşte glasul, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">mi
se întunecă mintea, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">dar
voi mă ignoraţi! <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Îmi
cânt degeaba cântecul, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">notele
mele sunt afone... <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Se
aude doar simfonia voastră. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Se
aude doar armonia lumii voastre, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">acel
sunet spart.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;"> <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Închid
ochii şi încerc să mă împac cu ideea <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">că
am devenit atât de mică, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">atât
de neînsemnată pentru voi, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">încât
nici nu mă iubiţi, nici nu mă urâţi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Mă
împac cu tonalitatea mea gravă... <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Cu
tot ce mă înconjoară şi mă sperie, <o:p></o:p></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-5740116331069772242012-12-28T21:40:00.001-08:002012-12-28T21:40:15.899-08:00Nu vreau sa pleci!<br />
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Nu vreau sa pleci. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Nu mai am pasi demni sa te urmeze.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Nu am
carari curate pe care sa mai calc.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> Nimic
nu-mi va mai fi aproape, </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">totul se va
desfasura intr-o departare cruda,</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"> iti voi auzi doar ecoul.</span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-46217886712155944402012-12-24T09:08:00.001-08:002012-12-24T09:08:15.295-08:00Caută miros de scorţişoară<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";"><i>Caută miros de scorţişoară</i><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">Caută miros de scorţişoară şi
de brad, visează la albul zăpezii şi la culorile globurilor, îşi închipuie răceala
mâinilor şi verdele bradului. Caută un omuleţ gras şi roşu, caută să îi zâmbească
şi să îl strige. Caută să îl implore. Caută un sac numai pentru ea, plin cu ore
de trăit, caută un zâmbet, două. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">Daria caută Crăciunul.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Bookman Old Style","serif";">de Daria Hornoiu</span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-42908172553026007192012-12-21T21:41:00.000-08:002012-12-21T21:41:00.654-08:00iubirea<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Iubirea<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Iubirea mea reuneşte <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Toate sentimentele
lumii.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Inima mea este
populată,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Chiar suprapopulată.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Perechea dragoste-ură<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Se alătură altor
sentimente<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Care se anulează:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Frică, curaj,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Dorinţă, respingere,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Magie, blestem,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Divin, diabolic,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Durere, plăcere...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În fiecare clipă când
te văd<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">E ca şi cum vidul ar
fi atins de un vârf de creion<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Şi cea mai mică
iritare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ar anima jocul din
inima mea.<o:p></o:p></span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-34353376126086296802012-12-21T10:39:00.002-08:002012-12-21T10:39:38.250-08:00Fara timp<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Fără timp<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Spune-i
nopţii cuvânt<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Omoară
îngerii. Îngână-i în gând.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Priveşte-ţi
mama.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Izvor
de durere. Ce vezi, copil bolnav?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Ce
vrei să vezi? Ce vrei să fii?<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Degeaba
speri. Ştii sigur: tu vei muri.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Clipe
pierdute, mult prea puţine clipe...<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Amare,
clipe dureros de amare<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Se
strivesc<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În
lumea asta neagră.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În
lumea sufletului găurit,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">În
trupul tău care de-atâta cancer<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Constantia","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 150%;">Se
răscoleşte chinuit.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-12230650574153707682012-12-09T08:59:00.003-08:002012-12-09T08:59:26.644-08:00Secretul<br />
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Astazi trebuie
sa scriu. Trebuie pentru ca am cuvinte si emotii adunate in mine ca intr-un
vulcan care nu a mai erupt de secole. Am
lucruri de spus, secrete de impartasit... nu oamenilor, nu cu vocea, nici macar
printr-un creion sau un stilou. Parca daca scriu prin intermediul tastelor fapta
pe care am sa v-o povestesc, ea devine si mai impersonala, mai straina de
mine... Daca as spune-o cu voce tare, oricui, as fi judecata, privita intr-un
fel. Pe cand asa nu intalnesc nici o privire sau gest dezaprobator, nici un nas
care stramba, nici o buza care se subtiaza sau vreun obraz care se labarteaza
la auzul unui asemenea secret. Nu vreau feedback, nu imi pasa ca am facut-o, o
sa scriu aici si o sa „uit” ca am facut ce am facut, pentru ca altfel as
innebuni de-a binelea. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO-MO"> Daca
as mai faceo acum, in clipa asta? Nu. Daca regret? Nu. Daca a meritat. Da si
nu. </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO-MO"> Asazi
este toamna. O zi frumoasa de toamna, cu frunze uscate si mute de atata galben.
Este mult vant. Un vant puternic care m-a facut sa ma deplasez tare greu,
deoarece rochia mea prea scurta avea o stare pentru dans, dans inalt purtat de
vant. Sau poale in cap. Rochia. A trebuit sa fac pauze dese si sa ma rog de
vant sa ma lase sa trec nevazuta si imbracata printre oameni, priuntre strazi,
sa ajung la magazin pentru a ma „aproviziona”, pentr a da nastere secretului.
Am mers si am mers, am infruntat furtuni de frunze si valuri uscacioase de aer,
m-am luptat parca cu o forta supranaturala care dorea in orice chip sa ma
pastreze curata, sa ma impiedice sa duc acest trup la sacrificiu. Dar eu am
vrut sa lupt contra fortei si am luptat. Am vrut sa inaintez si sa ranesc acest
trup asa cum si el ma raneste pe mine clipa de clipa. Si am inaintat. Si tot
aceasta forta supranaturala a facut ca „otrava” cautata sa nu fie gasita in
primul magazin si sa trebuiasca sa o caut. Cum se face ca dintre toate
otravurile din magazine cea pe care ma hotarasem sa o folosesc aici nu se
gasea? Nu stiu daca vointa mea a impresionat forta supraomeneasca sau daca pe
contractul ei cu destinul era trecuta doar o data posibilitatea unei
interventii directe in mediu...caci nu m-am lasat si in al doilea magazin am
gasit otrava. Doua doze, una cu posibilitate de castig, 4000 de lei, bani care
ar fi de mare folos, un secret placut ar fi acesta. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 54.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO-MO">-<span style="font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO-MO">Buna ziua. Croissante cu
ciocolata aveti?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 54.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><span lang="RO-MO">-<span style="font-size: 7pt;">
</span></span><!--[endif]--><span lang="RO-MO">Da, in spatele dvs., pe raft.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Mana mea
tremura, ochii nu mai cauta sa citeasca ingredientele. Lapte praf, margarina,
sare, nu ma mai intereseaza. Conservanti, coloranti, euri. Ochii mei nu vor sa
citeasca nimic din exterior. Ci cauta sa citeasca inauntru. Inauntrul fiintei
mele. Ce vad ochii mei in acele fractiuni de secunda? Vad saliva groasa cursa
pe perna de atatea ori in care croissantele apareau apetisante in vis. Vad
colegele in pauza fosnind ambalajele rosiatice si muscand cu pofta. Vad varful
acela de crema de ciocolata care se rupe atunci cand buzele lor musca violent
din croissant. Vad firmiturile pufoase de pe sanii lor. Vad bucata de ciocolata
crema ramasa in colutl gurii. Vad...miros...salivez...vad chinul meu. Vad doua
croissante in mainile mele si 10 ron pentru a plati. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Apoi ochii mei
se maresc, devin ca doua gauri negre, cu o putere de gravitatie greu de
imaginat, greu de reprezentat. Locuitor din afara universului meu ai fi vazut
cum ochii mei topeau in gravitatia lor oua de ciocolata Kinder-surprise,
ciocolata Rom, Kinder-bueno, ciocolata-Milka, bomboane cu rom. Tentatia era
mare. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Retragerea.
Destula otrava pentru astazi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Ceasul? 15.38</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Este atat de
aproape de ora mamei, ora la care ea ar trebui sa vina acasa. Indes
croissantele in geanata. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">„O sa mananc
unul si celalalt i-l arat si ii spun ca am vrut sa mananc dar nu am putut.
Nu...nu, nu. Le mananc pe amandoua si nu spun nimic. Sau, ii spun, de ce sa ma feresc? Ce poate sa imi faca? Si in
plus, daca mi se face rau si ajung la spital, trebuie sa declar. .... .... ....
De fapt, nu trebuie sa declar nimic, nu au cum sa ma verifice. Si daca mi se
face rau asta e. E normal, de fapt dupa atata timp de mnacare curata.”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Am intrat pe
usa. „Roua?” Roua se pare ca e la plimbare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Sunt numai eu.
Si croissantele. Si constiinta. Deschis geamul si trimit constiinta la
plimbare. E soare mult afara si e o zi frumoasa de toamna.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Fosnesc
ambalajul. Il deschid si las vidul din interior sa imi inunde fata, scot
croissantul si musc dintr-o data o treime de blat pufos si crema gretoasa de
cacao. „Sunt sigura ca are margarina”. Ce miros puternic. Si musc repede. „Ma
suna mama.” Vorbesc cu ea si am gura plina de amestec de blat pufos si crema de
cacao. Cuvintele mele sunt mincinoase datoria a ceea ce am in gura, o expediez
repede. Mai musc o data. Ajung la colt. Privesc coltul dezamagita. Asa cum imi
aminteam, croissantul abunda de crema doar la mijloc. Nu puteau sa
imbunatateasca si ei asta in 3 ani?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Pe al doilea il
las pe altadata. De fapt.... nu. Nu!! Cand voi mai avea eu curajul sa fac asta?
Cand voi mai avea razbunarea si tristetea atat de pline? Nu. Astazi trebuie
mancat. Acum, pana nu ajunge mama acasa. Il desfac. Caut crema printr-o
muscatura violenta. O simt printre dinti, cum axplodeaza pe limba. Euri si
margarina, lapte praf, zahar alb, faina alba. Otrava mea. Medicamentul meu.
Otrava pentru trup. Medicament pentru nebunie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Medicament si
curaj sa merg mai departe. Si ce ar fi culmea? Sa castig acel premiu. Asta da
ar fi o ironie din partea sortii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">Este o zi
frumoasa de toamna. Croissantele sunt intr-un stomac care a fost gol prea mult
timp. Crema de ciocolata curge printr-un corp bolnav de tristete si toate
eurile alea calatoresc printr-un sange obosit de atata detoxifieri. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO-MO">V-am pupat.
„Musafiri” bunica si apoi mama.</span></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3243408805119813035.post-72452858860072230042012-12-05T07:21:00.002-08:002012-12-05T07:21:19.723-08:00...<br />
<div class="MsoNormal" style="margin-bottom: 0.0001pt;">
<span lang="EN" style="color: grey; font-family: "Tahoma","sans-serif"; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: EN; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-no-proof: no;"> </span><span lang="EN" style="color: grey; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;"><a href="http://www.facebook.com/daria.hornoiu"><b><span style="color: #3b5998; text-decoration: none; text-underline: none;">Daria Hornoiu</span></b></a> </span><span lang="EN" style="color: #333333; font-family: 'Times New Roman', serif; font-size: 14pt;">stiu ca Dumnezeu exista! si mai stiu ca El inseamna iubire.si
ca noi avem puterea de a iubi. mai stiu ca iubirea e o forta pe care oricat am
darui-o ea nu se epuizeaza si nu ne oboseste. mai stiu ca iubirea vindeca.si ca
face minuni.si ca naste fluturi in stomac si stele mari si luminoase in negrul
pupilelor.iubirea misca coditele cateilor si face pisicutele sa toarca. Iubirea
naste copii. Naste speranta. Iubirea vindeca.</span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Mama Darieihttp://www.blogger.com/profile/12816991481889017649noreply@blogger.com0