ador sa beau cafeaua in pijamale, cu parul valvoi, cu ochii inca plini de nesomn, sau somn, de vise, de impliniri si suspine. Ma cobor din pat si aprind luminile peste tot, pun ibricul pe foc, imi place cafeaua facuta in ibric, mirosul se raspnadeste prin casa, si astept sa dea apa in clocot! Cand e gata o torn in cana preferata a Dariei, am cana de peste 10 ani, ma cuibaresc pe coltarul din bucatarie si ii savurez aroma in timp ce fumul tigarii se ridica ducand cu el gandurile de peste noapte!
Am inceput sa beau cafea dupa ce am terminat liceul, dar nu zilnic! Dupa ce m-am casatorit a devenit un ritual! In apartamentul primit de la stat, care initial arata ca dupa bombardament, cu peretii vopsiti pana la brau verzi, cu o spoiala de var coscovit, nemobilat, aveam doar o saltea in dormitor, un resou si o masa in bucatarie, acolo am savurat primele cafele de dimineata! Aurelian se trezea, punea ibricul pe resou, apoi ma duceam si eu, cu patura pe mine, pe vremea aia caldura in apartament era un lux.Ne asezam pe cele doua scaune, unul de lemn si unul de plastic, imparteam din patura, ne luam cestile in mana si in cele 10 minute se facea trecerea de la noapte la zi, de la tineri la viitori parinti, de la inconsienta la seriozitate.
Nu am renuntat la ritual. Cand a crescut Daria imi tinea de urat dimineata la cafea, ne faceam planuri...
Nici acum nu am renuntat la cafeau de dimineata! ador aroma ei!chiar daca uneori nu o simt, nu ca as fi racita, ci pentru ca poate nu am pus suflet cand am turnat apa in ibric!
O sa va invit sa o savurati alaturi de mine in timp ce eu voi scotoci in cutia rosie!
Va astept maine dimineata sa ne bem cafeaua impreuna!
Va astept maine dimineata sa ne bem cafeaua impreuna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu